
Stiati ca mi s-a zis deseori ca eu sunt singur pentru ca nu-mi place cafeaua? Ma rog, mi s-a zis asta in felurite variante: nu stii sa apreciezi cafenelele (caci eu acolo beau TOT bere); nu ti-ai educat mirosul/nu stii sa apreciezi la adevarata valoare parfumurile (cica unele parfumuri de dama se completeaza bine cu mirosul de cafea; nu am de unde sa stiu daca nu consum); nu vei putea savura o DIMINEATA alaturi de persoana iubita atat timp cat nu apreciezi cel mai de pret lucru dintr-o dimineata: cafeaua; nu este deloc romantic sa te duci si sa bei bere intr-o cafenea; invitatiile la cafea sunt mult mai eficiente decat cele la suc/bere; cafeaua te maturizeaza, cei care nu beau cafea sunt inca copii.
Bineinteles, cei care ma cunosc stiu deja ca toate aceste lucruri ma ambitioneaza. Ma fac sa-mi displaca si mai mult cafeaua, ori cel mult ma fac s-o evit cat pot de mult.
De evitat complet nu o pot evita, asta pentru ca, pe langa partea aia subiectiva legata de cat iti place un lichid si excluzand partea sociala, cafeaua mai are, cel putin in cazul meu, o utilitate practica. Daca sunt plecat si am dormit putin, iar cand sunt plecat dorm invariabil mai putin decat acasa, in patul meu, beau cafea dimineata. Si, atentie, nu e vorba musai de cafea buna: am baut la viata mea multe cafele proaste, pe care le-am considerat extrem de utile. Asa cum le consider si acum.
Nu lucrez la un birou, drept urmare nu pot consuma cafea la birou. Cafeaua la birou are specificul ei, este utila ca datorita ei tragi un pic de timp, ai un motiv bun sa-ti incepi treaba mai tarziu. Sau la biroul de acasa tot cafea este? Nu am avut niciodata pasiunea cafelei boabe ori a cine stie carei cafele speciale.
Monodoze de cafea puse in cine stie ce cafetiera scumpa? Nu stiu, nu folosesc, nu ma pasioneaza. Eu beau ciocolata calda, beau 3 in 1 cand am ocazia. Sau, in cele mai multe cazuri, cola. Multa cola. Nesanatoasa, dar gustoasa.
De auzit am auzit o gramada de chestii faine legata de cafea si de ce a generat, indirect, ea. Multi s-au cuplat datorita (ori din cauza, caci de multe ori nu a sfarsit bine relatia) cafelei, altii si-au gasit de lucru ori colaborari datorita cafelei. Berea este ceva neoficial, ceva intre prieteni, beri o bere cu cineva de care esti cat de cat apropiat, macar ca varsta. Cand esti o gagica ori cu un tip pe care-l respecti profesional, solutia corecta este cafeaua.
Personal, am cateva experiente legate de cafea, majoritatea simpatice, niciuna dintre ele cu adevarat UTILA. Caci da, v-am zis ca beau cafea, rar spre foarte rar, de fiecare data in alta parte decat acasa. Acum, va zic cele mai simpatice experiente:
1. Eram la o scoala de vara, nu dormisem deloc noaptea. Statusem toata noaptea sa jucam Mafia. Dimineata aveam traininguri, caci scoala de vara era ceva oficial. Si primul lucru pe care-l fac, acolo in sala de training: caut cafeaua. Imi luasem ochelarii de soare, unicul scop al lor era sa nu mi se vada ochii adormiti. Iau cafeaua, o dau instant pe gat, desi frigea rau de tot, si exclam: Ce cafea buna! Un coleg, langa mine, era socat: Vorbesti serios? E cea mai proasta cafea bauta vreodata! Ea, cafeaua, si-a facut insa efectul, caci instant m-am trezit. Deci obiectiv bifat.
2. Eram la o conferinta. Una studenteasa. In prima zi bausem bere inca de la 9 dimineata. Pana la 10, cand incepuse conferinta, dadusem gata vreo 3 beri. A doua zi, desi frigiderele erau tot acolo, suntem informati ca berea doar de la pranz. Deci nici dimineata de tot, nici la pauza de la 11. Cica aia de la 11 este pauza de cafea. Iar in pauza de cafea cica trebuie sa bem cafea.
Dupa ce aflu eu informatia cu pricina, ma indrept agale spre cafea. Iau cafea, suparat rau de tot, apoi sunt intrebat: acum, ca n-ati baut inca nicio bere, puteti sa apreciati cafeaua la adevarata ei valoare. Nu zic, era o cafea buna, dar tot mai bine mergea o bere. Zic.

3. Cea mai tare chestie, cu care am uimit asistenta, desi era vorba de un noroc pur, s-a intamplat acum si mai multi ani. Era un fel de degustare, eu trebuia sa spun ce cafea este, din ce tara. Auzisem eu ca cea din Kenya e cea mai smechera. Habar n-aveam de ce, nu stiam ce are ea specific, dar retinusem asta. Si-mi placea cum suna.
Asa ca mi se da sa beau cafeaua, sunt pus s-o miros, s-o observ, s-o gust. Apoi sunt intrebat din ce tara e. Eu, sigur pe mine, zic fara sa clipesc: Kenya. Toti au ramas masca. Absolut toti. Erau socati. Toata ziua am fost vazut in acel loc drept un guru al cafelei.
Acum astept sa-mi spuneti voi: avand in vedere ca acest lichid este cupidonul perfect, daca ma apuc de cafea voi sfarsi prin a fi cuplat? Si, eventual, angajat? Caci daca-i sigur ca asa se va intampla, voi evita in continua acest lichid. Sa nu risc! Altfel, redevenind serios, eu mi-am propus ca intotdeauna, in orice imprejurare, sa fiu eu insumi. Sa nu ma prefac, sa nu ma dau ce nu sunt. Este gresit? SUNT gresit?
Pentru mine cafeaua este magica, ador aroma ei si iubesc sa simt in casa mirosul de cafea.